Editoriale Profesori Bologna

Rezumat:Comunicarea prezintă recentele modificări structurale în dezvoltarea curriculumului universitar și al programelor universitare din domeniul studiilor europene în universitățile din România. Analiza schimbărilor structurale este întreprinsă ținând cont de următoarele variabile: dimensiunea asigurării calității și dezvoltării de competențe; dezvoltarea curriculumului pe cicluri universitare și domenii de studii;

regândirea filosofiei conținuturilor; inovarea și adecvarea conținuturilor, precum și asigurarea transferului de cunoaștere și experiență spre statele din vecinătate.  

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în universitățile din România, studiile europene au început să fie analizate mai degrabă cu instrumentele specifice politicii comparate decât cu cele specifice relațiilor internaționale, ceea ce este un indicator al modului de percepție al acestora ca făcând parte din politica internă, dar cu niveluri mai numeroase și complexe de interacțiune a actorilor. Dezbaterile legate de această perspectivă sunt destul de actuale în România, deși nu chiar atât de dinamice cum ar trebui să fie și cum se întâmplă în comunitățile academice din alte state membre ale UE. Desigur, în cazul Republicii Moldova studiile europene vor fi privite mai degrabă din perspectiva domeniului de relații internaționale, decât din perspectiva științelor politice comparate.

În această comunicare dorim să nuanțăm modul în care au evoluat studiile europene  în contextul recentelor schimbări structurale din învățământul superior din România, context în care s-au produs o serie de modificări, unele chiar de substanță. Însă, mai întâi de toate, pentru a contextualiza modul de definire și dezvoltare a studiilor europene în universitățile din România, dorim să prezentăm  rezultatele studiului „Probleme curente în dezvoltarea studiilor europene despre Uniunea Europeană ”, coordonat de profesorul Ioan Horga, de la Universitatea din Oradea și vicepreședinte al Asociației Române de Relații Internaționale și Studii Europene. Totodată, la finalul acestei comunicări, la ultima variabilă analizată, prezentăm experiența SNSPA în colaborarea cu universitățile din Republica Moldova în vederea dezvoltării curriculumului universitar în domeniul studiilor europene.

Statutul studiilor europene în context european

În vederea prezentării stării de fapt în ceea ce privește statutul studiilor europene la nivelul unor state membre al UE, primul număr al Romanian Journal of International Relations and European Studies (ROJIRES), publicat în mai 2012[1], a fost dedicat acestui subiect de actualitate legat de  problematica dezvoltării curriculumului universitar în domeniul studiilor europene. Subiectul tratat reprezintă un interes vădit nu numai în spațiul intern, ci și în alte state ale Uniunii Europene. Mai mult, în ultimii ani Comisia Europeană dovedește un interes sporit privind modul de diversificare și structurare a ofertelor curriculare în domeniul studiilor europene și stimulează studiul și cercetarea despre evoluția instituțională a UE (structura organizațională și politicile aferente). De aceea, în acest număr al revistei mai sus amintite  au fost publicate o serie de contribuții care pot fi văzute ca un studiu distinct ce tratează modul de dezvoltare și schimbare a curriculumului universitar în domeniul studiilor europene la nivelul unor state membre ale Uniunii Europene.

Astfel, studiul publicat reprezintă o analiză realizată pe 12 state membre și constituie o sursă valoroasă de informații referitoare la modul și forma de organizare a studiilor europene într-un context de schimbare structurală a învățământului superior, atât din perspectiva „lisabonizării”, cât și din perspectiva  cooperării intensificate dintre sistemele de învățământ superior din statele membre ale UE.  Studiul a fost realizat în cadrul Rețelei Tematice de Studii Europene - SENT[2] și a presupus desfășurarea unui vast schimb de informații și cunoștințe despre particularitățile de organizare și schimbare a abordărilor și conținuturilor la nivelul statelor selectate pentru eșantionul de investigare. Din acest punct de vedere, studiul s-a bazat pe aplicarea unei riguroase metodologii de colectare și analiză a datelor empirice relevante.

Colectivul de cercetători a fost coordonat de profesorul Ioan Horga, de la Universitatea din Oradea, care pe parcursul ultimului deceniu și-a orientat activitatea profesională către diversificarea curriculumului de studii europene din perspectiva dezvoltării regionale. Studiul realizat oferă o plus-valoare fiind realizat de un colectiv relevant de cercetători din domeniul studiilor europene și coordonat de o voce de referință din România și din arealul Europei Centrale și de Est în privința problematicii dezvoltării curriculumului universitar în domeniul studiilor europene.

Studiul este structurat pe cinci componente. În prima componentă este prezentat cadrul metodologic și de analiză al cercetării. Aici autorii prezintă opțiunile metodologice pe care le-au avut în vedere în realizarea cercetării, făcând și o succintă trecere în revistă a bibliografiei de referință din domeniu și precizând cu claritate metoda de analiză, variabilele luate în calcul. În cea de a doua componentă autorii se concentrează asupra descrierii și analizei particularităților curriculumului universitar în următoarele domenii de studii: a) Studii Politice și Administrative ale UE; b) Studii juridice ale UE; c) Studii istorice ale UE; și d) Studii Economice ale UE.

În cea de-a treia componentă se prezintă și se analizează noul model de curriculum universitar din perspectiva interdisciplinară a studiilor europene și studii ale Uniunii Europene, parte în care autorii prezintă factorii care conduc la transformarea abordării dinspre conținuturi încadrate într-un singur domeniu de studii (istorie, științe politice, științe economice etc.) spre abordări interdisciplinare. De altfel, autorii subliniază faptul că una dintre aceste surse de transformare rezidă tocmai în abordarea Comisiei Europene de a finanța module și catedre Jean Monnet care oferă programe de studii interdisciplinare.       

În a patra componentă a studiului este dezvoltată analiza asupra noilor modele de curiculum universitar din domeniul studiilor europene. Aici autorii se axează pe aspectele de inovație în predarea materiilor din domeniu, identificând factorii care condiționează aplicarea modificărilor accelerate în structurarea abordărilor și conținuturilor de studii. Merită subliniat faptul că în această parte a studiului autorii analizează procesul de intensificare a rolului UE ca actor global și diversificarea modului de studiere a Uniunii Europene ca formă distinctă și de succes de organizare economică, politică și socială.         

În final, în cea de a cincea componentă a studiului, coordonatorul colectivului de cercetare oferă un corolar al cercetării în care pune accentul pe analiza comprehensivă a factorilor interni și externi ce condiționează dezvoltarea curriculumului de studii europene. În această parte a studiului se pune accentul pe rolul proeminent la Comisiei Europene, prin intermediul acțiunilor Jean Monnet, precum și a altor instrumente de intervenție privind dezvoltarea și structurarea studiilor europene.

Una dintre principalele constatări ale studiului subliniază faptul că, în prezent, în Uniunea Europeană se asigură o diversitate destul de largă privind tipul și formele programelor universitare în domeniul studiilor europene. Astfel, autorii identifică următoarea tipologie de organizare a studiilor europene în instituțiile de învățământ superior din statele membre ale UE.

1. Tipul diversificat (Belgia, Germania, Slovacia)

2. Tipul anexă la alte programe (Anglia, Danemarca)

3. Tipul monolit (Italia, Lituania)

4. Tipul Mixt (Franța, Spania, Portugalia)

5. Tipul RISE (Polonia și România).

O altă constatare importantă a studiului arată că nivelul de studii universitare de master este cel mai bine reprezentat pentru domeniul de studii europene. În ceea ce privește nivelul  de studii  universitare de licenţă atunci autorii conchid faptul că acesta oscilează de la statutul de domeniu distinct (cum ar fi în cazul Poloniei şi României), la domenii mixte (în majoritatea ţărilor) şi până la „remorcă” ataşată altor domenii (de exemplu, Științe Politice  sau Istorie). În cazul României putem aminti faptul că de mai bine de un deceniu se consumă dezbaterea referitoare la considerarea studiilor europene ca fiind o componentă derivată din relații internaționale sau, din contra, un domeniu distinct.[3] În ceea ce privește studiile universitare de doctorat, autorii subliniază faptul că diversificarea este redusă, excepţie făcând Anglia, Danemarca şi Polonia, unde studiile europene și relaţiile internaţionale reprezintă un domeniu distinct, sau în România unde sunt cumulate cu domeniul științelor politice. O altă constatare interesantă enunțată în studiu se referă la faptul că în Anglia, dar și în Danemarca domeniul studiilor europene este asociat cu Studiile de Securitate.

Ținând cont de constatările studiului, în continuare dorim să prezentăm succint câteva considerații legate de actualele provocări și tendințe în schimbarea structurală a programelor de studii europene oferite de universitățile din România. Menirea acestei micro-analize constă tocmai în sublinierea relevanței rezultatelor studiului publicat în primul număr al Romanian Journal of International Relations and European Studies. Analiza schimbărilor structurale este întreprinsă ținând cont de următoarele variabile: dimensiunea asigurării calității și dezvoltării de competențe; Dezvoltarea curriculumului pe cicluri universitare și domenii de studii; regândirea filosofiei conținuturilor; inovarea și adecvarea conținuturilor, precum și asigurarea transferului de cunoaștere și experiență spre statele din vecinătate.

Dimensiunea asigurării calității și dezvoltării de competențe

În ultimii ani curriculumul universitar în domeniul studiilor europene este dezvoltat având în vedere dimensiunea asigurării calității (cu un puternic accent pe monitorizare și evaluare colegială), precum și dimensiunea dezvoltării de competențe profesionale și transversale. Aceste aspecte contribuie la schimbarea paradigmei actului educațional: decentrarea de pe capacitatea informațională a cadrului didactic și centrarea pe ceea ce solicită angajatorii reprezentativi din domeniu, precum și beneficiarii programelor de studii. Astfel, în ultimii trei ani, curriculumul în domeniul studiilor europene este concentrat din ce în ce mai mult pe dezvoltarea de competențe profesionale (nivelurile 1-4 ale EQF), iar în cadrul unor programe se pune accentul și pe dezvoltarea intensivă a competențelor transversale (nivelurile 5-7 ale EQF). Această modificare structurală se datorează în mare parte aplicării la nivel național, precum și la nivelul fiecărei instituții de învățământ superior, a prevederilor referitoare la Cadrul Național al Calificărilor în Învățământul Superior (CNCIS)[4]. Astfel, structurile care oferă programe universitare de licență sau de master în domeniul studiilor europene și-au adaptat conținuturile conform noilor aranjamente instituite prin CNCIS.

Dezvoltarea curriculumului pe cicluri universitare și domenii de studii

Odată cu abordarea învățământului superior pe o structură de trei cicluri universitare (licență, master și doctorat) a fost nevoie de o restructurare considerabilă a curriculumului având în vedere principiile de inițiere, continuitate, complementaritate, aprofundare. Astfel, dacă la nivel de licență programele de studii au fost concepute în mare parte pe principiul de inițiere/introducere (dezvoltate în mare parte în cadrul facultăților de științe politice, filozofie, istorie și sociologie), programele de studii specifice ciclului de master vizează continuitatea și complementaritatea, pe de o parte, precum și aprofundarea, pe de altă parte. Unele programe de master din domeniul studiilor europene oferă și module cu specific de inițiere/introducere. Un asemenea tablou oferă o gama diversă de programe și module de studii, unele dintre ele fiind concentrate pe sectoare și domenii publice (transporturi, mediu, industrie, afaceri interne, protecție socială etc.) și sunt oferite de aproape toate domeniile de studii.

Merită precizat faptul că în ultimii doi ani unele instituții de învățământ superior și-au orientat programele de formare în domeniul studiilor europene și către nivelul preuniversitar de învățământ, de exemplu,  aici putem specifica cazul SNSPA, precum și cel al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. O asemenea schimbare structurală se explica prin faptul că Programul Jean Monnet și-a schimbat în ultimele apeluri pentru aplicații obiectivele de intervenție și stimulează aplicarea de propuneri care se orientează și către alte niveluri de învățământ. Pe de altă parte, nevoia de cunoaștere mai profundă privind consecințele procesului de integrare europeană condiționează unele cadre didactice din nivelul de învățământ preuniversitar să acceseze cursuri specializate pe diverse teme și conținuturi specifice.           

Regândirea filosofiei conținuturilor

În prima sa fază de dezvoltare, curriculumul din domeniul studiilor europene a fost conceput pentru instruirea specialiștilor care urmau să întreprindă acțiuni specifice procesului de pre-aderare și aderare la Uniunea Europeană (anii 2000 - 2006). Astfel, conținuturile se axau pe informații despre Uniunea Europeană, principalele ei politici și procesele de relaționare între România și Uniunea Europeană. Însă, după anul 2006 curriculumul a fost reconceput prin oferirea conținuturilor specifice integrării în Uniunea Europeană, astfel, pe lângă informațiile dezvoltate în prima fază, în cea de-a doua fază au fost introduse materii distincte pe politici și procese specifice integrării. De exemplu, unele programe de studii au introdus cursuri specifice procesului decizional sau acțiunii colective în UE, altele s-au concentrat pe un studiu avansat al politicilor UE, conform specializărilor aferente. Acest proces de reformă a conținuturilor s-a suprapus și cu procesul de dezvoltare a curriculumului pe cicluri universitare, astfel încât să se poată asigura pe de o parte mobilitatea între domenii fundamentale de studii, iar pe de altă parte continuitatea și aprofundarea în cadrul altora.

Inovarea și adecvarea conținuturilor

În ultimii ani curriculumul universitar în domeniul studiilor europene este dezvoltat prin utilizarea procedurilor de consultare, coroborare și modificare/actualizare a curriculumului și conținuturilor prin intermediul organizațiilor profesionale din domeniu și prin implicarea angajatorilor reprezentativi. Astfel, în fiecare an de studii catedrele, departamentele și facultățile de specialitate desfășoară sesiuni și evenimente de consultări cu angajatorii reprezentativi din domeniu, astfel fiind evaluate aspectele legate de competențele și performanțele absolvenților, nevoile de formare continuă, precum și aspecte inovative referitoare la domeniul respectiv (de exemplu, solicitarea de includere a unor subiecte și conținuturi noi în procesul de instruire ca urmare a faptului că paradigma de înfăptuire a politicilor europene s-a schimbat semnificativ pentru unele dintre politicile UE odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și transpunerea acestuia prin implementarea Strategiei Europa 2020). Pe de altă parte, însăși instituțiile guvernamentale din România (ministere, agenții, departamente) convoacă uneori structurile de specialitate din cele mai importante universități din România în vederea prezentării necesarului de cadre, a profilului acestora și a competențelor pe care trebuie să le aibă. Mai mult, este de remarcat că în ultimii ani structurile universitare de specialitate participă mai activ în procesul de dezbatere și fundamentare a politicilor publice în domeniul aprofundării integrării europene. Prin implicarea contingentului de cadre didactice în activitatea de consultanță și expertiză tematică se asigură actualizarea conținuturilor de predare, prin utilizarea studiilor de caz și informațiilor provenite din activităţile de consultanță.

Totodată, în vederea coroborării și creării unor indicatori de performanță, structurile universitare specifice studiilor europene decid să-și intensifice colaborarea prin asocierea în cadrul unor organizații profesionale. De exemplu, în domeniul studiilor europene în 2010 a fost creată Asociația Română pentru Relații Internaționale și Studii Europene, iar unul dintre obiectivele acesteia constă în crearea unor  mecanisme de convergență și diversificare prin specializare a curriculumului din domeniul studiilor europene și relațiilor internaționale. Totodată, unele universități colaborează intensiv cu centre de cercetare și dezvoltare de politici în domeniul integrării europene, astfel creându-se oportunități de oferire a locurilor de practică și chiar de internship pentru studenții acelor programe. De exemplu, poate fi menționată colaborarea între universitățile din București și Institutul European din România (IER), care în ultimii ani și-a diversificat oferta stagiilor de internship pe diverse arii tematice.

Asigurarea transferului de cunoaștere și bune practici spre statele din vecinătate

Dezvoltarea extensivă a studiilor europene în România s-a datorat nevoii crescânde de specialiști și funcționari în domeniul afacerilor europene, ceea ce a condus și la dobândirea unei vaste experiențe în ajustarea ofertei educaționale cu nevoile principalelor angajatori din domeniu, elaborarea și rafinarea instrumentelor de asigurare a calității, derularea de programe de formare alternativă ș.a. De aceea,  așa cum este firesc, experiența dobândită de universitățile din România în dezvoltarea curriculumui universitar în domeniul studiilor europene, necesită a fi împărtășită și cu universitățile din imediata vecinătate a Uniunii Europene, în speță cele din Republica Moldova. Plecând de la ideea că procesul de aprofundare a relațiilor cu Uniunea Europeană, precum și procesul de integrare europeană necesită formarea unui contingent mare de tineri specialişti în domeniul studiilor europene, pentru negocierea, elaborarea şi implementarea politicilor aferente reformării cadrului şi practicilor instituţionale în diverse domenii publice, instituțiile de învățământ superior sunt invitate să participe la instruirea contingentului necesar. Astfel, în ultimii ani universităţile din Republica Moldova au început să ofere o gamă  largă de cursuri şi module specializate în domeniul studiilor europene. Însă aceste cursuri sunt relativ noi şi nu au un suport metodologic dezvoltat, iar cadrele didactice care predau aceste cursuri au deocamdată puţină experienţă în domeniu. În acest context apare necesitatea unui transfer de cunoaştere şi experienţă în vederea sporirii calităţii predării cursurilor vizate. Având în vedere contextul nevoii existenței unui contingent de specialiști în acest domeniu, în perioada anilor  2010 - 2012 Fundația Soros din Republica Moldova a derulat un proiect legat de dezvoltarea curriculumului şi îmbunătăţirea managementului universitar în domeniul studiilor europene din Republica Moldova. Proiectul a propus o nouă abordare care vizează formarea cadrelor didactice universitare din domeniul studiilor europene care predau în universităţile din Republica Moldova. Abordarea se referă la oferirea unui model nou de curriculum universitar centrat pe beneficiar şi valorificând diverse studii de caz şi procese specifice integrării în UE, prin activităţi de învăţare şi practicare în comun, studierea practicilor de calitate sau a practicilor eşuate. Prin acest demers de formare continuă a fost susținut procesul de îmbunătățire a calității procesului educaţional, iar studenţii, în calitatea lor de beneficiari direcţi ai procesului educaţional, sunt mai bine formaţi şi îndrumaţi în domeniul studiilor europene.

Experienţa României în ceea ce priveşte dezvoltarea curriculumului universitar oferă un cadru consistent de inspirație și transfer de cunoaştere şi experienţă de la un stat membru UE către un stat aflat în proces de negociere a acordului de asociere cu UE. Școala Națională de Studii Politice și Administrative, în calitatea sa de instituţie de învăţământ superior de nişă, şi Departamentul de Integrare Europeană și Relații Internaționale, în calitate de structură academică specializată în domeniul integrării europene, deţine o vastă experienţă, cunoaștere, dar şi resurse metodologice şi curriculare în domeniu, iar experienţa de colaborare cu aceste instituţii în proiectele anterioare a fost una pozitivă. În implementarea proiectului au fost implicate mai multe universități din România, printre care pot fi amintite următoarele: Universitatea din București, Universitatea din Oradea, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași ș.a. În acest sens, obiectivele proiectului au vizat următoarele dimensiuni de intervenție:

  • Aprofundarea experienţei de studiu în domeniul studiilor europene pentru profesorii universitari din Republica Moldova, prin intermediul explorării individuale a unei instituţii de învăţământ superior din România;
  • Îmbunătăţirea practicilor de management al instituţiilor de învăţământ superior din domeniul studiilor europene printr-un schimb de bune practici între reprezentanţi ai instituţiilor de referinţă din România şi Republica Moldova;
  • Crearea unei comunităţi formate din cadre didactice universitare din România şi Republica Moldova, orientată către dezvoltarea domeniului studiilor europene, având ca scop aprofundarea cunoştinţelor şi valorificarea acestora în spaţiul academic şi public din cele două state.

Ținând cont de aceste obiective, activitățile proiectului s-au axat pe facilitarea transferului de cunoştinţe şi experienţă în domeniul studiilor europene și îmbunătăţirea practicilor de management al instituţiilor de învăţământ superior care dezvoltă programe în domeniul studiilor europene printr-un schimb de bune practici între reprezentanţi ai instituţiilor de referinţă din România şi Republica Moldova. Vizitele de informare și documentare realizate au vizat acoperirea următoarei palete tematice: metode și practici de asigurare a calităţii în domeniul studiilor europene utilizate de universitățile din România, dezvoltarea curriculumului din perspectiva centrării pe student și pe competențe, finanţarea programelor de studii, relaţia cu principalii angajatorii din domeniu şi absolvenţii respectivelor programe de studii, dezvoltarea centrelor şi platformelor de cercetare, dezvoltarea relaţiilor cu instituţiile guvernamentale şi nonguvernamentale din domeniu, dezvoltarea asociaţiilor profesionale în domeniu ş.a.

Până în prezent, în cadrul programului au participat aproximativ 50 de persoane beneficiare, factori de decizie din cadrul Ministerului Educației din Republica Moldova, profesori universitari cu funcții de management academic în domeniul studiilor europene și asigurării calității (prorectori, decani, șefi de catedră) și experți în domeniul politicilor educaționale și al procesului aprofundării relațiilor Republicii Moldova cu UE.

***

În finalul acestei comunicări dorim să conchidem faptul că, deși domeniul de studii europene este relativ recent, în ultimul deceniu acesta cunoaște o evoluție remarcabilă. Astfel, în anumite privințe instituțiile de învățământ superior care oferă asemenea programe de studii au reușit să se înscrie în tendințele generale specifice UE în ansamblu. Schimbările structurale descrise și analizate au contribuit la alinierea abordărilor, conținuturilor și metodelor de predare, astfel încât în prezent s-a obținut o stare de diversitate tematică, dar într-un context de convergență structurală. Dacă în trecut era remarcabilă acțiunea de transpunere mimetică din universitățile din statele occidentale, în prezent instituțiile de învățământ superior din România oferă programe bazate pe originalitate și inovație academică. De aceea, ținem să credem că în viitorii ani instituțiile de învățământ superior din România vor produce și susține un șir de nume cu impact global în domeniul studiilor europene, la fel cum sunt în prezent autori de referință din domeniul studiilor europene precum Francisco Aldecoa Luzarraga, Dusan Sidjanski, Helen Wallace, William Molle ș.a.

Bibliografie

Baroncelli Stefania, Farneti Roberto, Horga Ioan, Vanhoonacker Sophie, Teaching European Union Studies: Patterns in Traditional and Innovative Teaching Methods, Springer, 2013;

Bărbulescu Iordan Gheorghe, Ion Oana Andreea și Toderaș Nicolae, „Summary of the of the Research in European and/or EU Studies Curriculum”, The Romanian Journal of International Relations and European Studies, Vol. 1, Nr. 1, 2012, pag. 129-131;

Buda Mariana, „The introduction of european studies in the universities from Romania”, Annals of the University of Oradea. International Relations and European Studies Vol. 3, 2011, pag. 69 -81;

Crăciun Claudiu, „Nesting Europe: the state of European Studies and research in Romania”, EpsNet Kiosk Plus: The NET Journal of Political Science, Vol. 1, Nr. 2, 2003, pag. 29-36; 

Dogot Cristina, „Traditional European and/or EU Studies Curriculum” The Romanian Journal of International Relations and European Studies, Vol. 1, Nr. 1, 2012, pag. 21-34;

Horga Ioan, „Communication in European Studies Curricula”, Eurlimes, Vol. 12, 2011, pag. 21- 31;

Horga Ioan, „European and/or EU Studies Curriculum between Internal and  External drivers”, The Romanian Journal of International Relations and European Studies, Vol. 1, Nr. 1, 2012, pag. 107-128;

Horga Ioan and Buda Mariana,  „Analytical and Methodological Framework of  Research in European and/or EU Studies Curriculum„ The Romanian Journal of International Relations and European Studies, Vol. 1, Nr. 1, 2012, pag. 7-20.


[1] Versiunea electronica a revistei poate fi accesată la:  http://rojir.ro/wp-content/uploads/2012/01/revista.pdf

[2] Pentru mai multe informații despre Rețea și proiectul aferent  a se vedea: http://www.sent-net.uniroma2.it/

[3] În prezent studiile europene se regăsesc împreună cu relațiile internaționale atât ca specializare, cât și ca domeniu de studii universitare de licență, masterat și doctorat, în cadrul ramurii de știință și a domeniului de ierarhizare științe politice. A se vedea Hotărârea Guvernului  nr. 707 din 18 iulie 2012 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare pentru anul de studii 2012-2013. 

[4] Pentru mai multe detalii a se vedea site-ul Autorității Naționale pentru Calificări http://www.anc.gov.ro/

 

Prof. Univ. Dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu,
Lect. Univ. Dr. Nicolae Toderaș
Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană
din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București